Microbiomul și tratamentele oncologice

Publicat De Din categoria Nutritia & Dietoterapia in Oncologie

Un articol explicat pe înțelesul pacienților, din perspectiva unui specialist doctorand în studiul microbiomului aplicat în oncologie

În ultimii ani, microbiomul—așa-numitul „ecosistem de bacterii bune” din intestin—s-a dovedit a fi mult mai important decât credeam. Ca profesionist în nutriție oncologică și doctorand în studiul microbiomului în tratamentul cancerului observ tot mai clar că modul în care funcționează aceste microorganisme influențează:

  • răspunsul pacientului la tratament,
  • riscul de toxicitate,
  • inflamația sistemică,
  • imunitatea,
  • calitatea vieții.

Studiile recente arată că microbiomul poate deveni un predictor al eficienței imunoterapiei și un factor-cheie în modul în care organismul tolerează chimioterapia, radioterapia și transplantul de celule stem.

Ce este microbiomul și de ce contează în cancer?

Microbiomul intestinal reprezintă totalitatea bacteriilor, fungilor și virusurilor din tubul digestiv.
Când acest ecosistem este echilibrat, el:

  • susține digestia,
  • produce vitamine,
  • reglează inflamația,
  • întărește imunitatea,
  • comunică direct cu sistemul nervos și cu cel imun.

Când se dezechilibrează (disbioză), pot apărea:

  • inflamație cronică,
  • scăderea toleranței la tratament,
  • infecții recurente,
  • tulburări digestive,
  • răspuns slab la imunoterapie.

Ghidurile ESMO și ASCO consideră microbiomul un factor emergent de importanță majoră în oncologie (ESMO 2022; ASCO 2021).

Cum se modifică microbiomul în timpul tratamentelor oncologice?

????Chimioterapiaafectează nu doar celulele tumorale, ci și mucoasa intestinală.

Rezultatul:

  • scăderea diversității bacteriilor bune,
  • creșterea bacteriilor oportuniste,
  • risc de mucosită, diaree, dureri abdominale,
  • creșterea inflamației sistemice.

Studii: Montassier 2015; Alexander 2017; Wong 2019.

????Radioterapiapelvină/abdominală poate produce:

  • lezarea mucoasei intestinale,
  • disbioză marcată,
  • simptome gastrointestinale persistente.

Studii: Shiao 2021; Wang 2020; EBMT Guidelines.

????Imunoterapia

Aici microbiomul joacă un rol spectaculos: Anumite bacterii – precum Faecalibacterium prausnitzii, Akkermansia muciniphila și membri ai familiei Ruminococcaceae – sunt asociate cu:

  • răspuns superior la imunoterapia anti–PD-1,
  • supraviețuire mai lungă,
  • risc mai mic de toxicități.

Studiile Science 2018 (Gopalakrishnan, Matson, Routy) au deschis acest domeniu, iar lucrările din 2021–2023 au confirmat că microbiomul poate prezice eficiența imunoterapiei.

????Transplantul de celule stem

În transplant (HSCT), microbiomul este strâns legat de:

  • riscul de infecții,
  • boala grefă-contra-gazdă (GVHD),
  • mortalitate.

Studiu cheie: Peled et al., NEJM, 2020.

Putem testa microbiomul?

Da, dar cu precizări importante.

✔ În cercetare:

  • secvențiere 16S rRNA,
  • metagenomică shotgun,
  • biopsii sau probe tumorale.

✔ În practica clinică:

  • nu există un test standardizat pentru a alege tratamentul oncologic.
  • testele comerciale pentru microbiom nu sunt validate clinic (ESMO 2023; ASCO 2021).

Ca doctorand în acest domeniu, pot confirma: suntem aproape de a folosi microbiomul ca biomarker oncologic, dar încă nu am ajuns la implementare în rutina medicală.

Cum putem modula microbiomul în favoarea pacientului?

Alimentația – cea mai sigură și eficientă intervenție

Ghidurile internaționale (WCRF/AICR 2018–2023, ESMO 2022) recomandă:

✔ Consum ridicat de fibre (20–30 g/zi)

Surse:

  • legume,
  • fructe,
  • leguminoase,
  • cereale integrale,
  • nuci și semințe.

Fibrele cresc diversitatea microbiană și stimulează producția de SCFA (acizi grași cu lanț scurt), care:

  • reduc inflamația,
  • întăresc imunitatea,
  • repară bariera intestinală.

✔ Dieta bogată în legume/zarzavaturi

Crește masiv diversitatea bacteriilor benefice.

✔ Dietă de tip mediteranean

Efecte antiinflamatoare și pro-microbiom, confirmate în multiple studii.

✔ Reducerea alimentelor ultra-procesate

Zahărul rafinat, aditivii și grăsimile trans perturbă microbiomul.

Probiotice – utile sau nu?

Mesajul corect, bazat pe dovezi:

Probioticele NU trebuie luate fără recomandare medicală.

Ce știm:

  • Pot ajuta la reducerea diareei induse de chimioterapie (Wong 2019; Wardill 2022).
  • NU sunt recomandate în timpul imunoterapiei fără indicație, deoarece unele studii sugerează că pot reduce eficiența tratamentului (Spencer et al., Science 2021; NIH 2021).
  • La pacienți imunodeprimați există risc de infecții (Doron 2015).

Recomandare: probiotic doar când este indicat specific.

Prebiotice și simbiotice

Prebioticele (inulină, FOS, GOS) hrănesc bacteriile benefice.

Simbioticele = prebiotic + probiotic.

Studiile arată beneficii în:

  • reducerea toxicității radioterapiei,
  • protecția mucoasei intestinale.

Dar nu există încă dovezi că îmbunătățesc răspunsul la imunoterapie.

FMT (Transplantul de microbiotă fecală)

Este o terapie promițătoare în cercetare:

  • poate „converti” pacienții non-responderi la imunoterapie în respondenți (Baruch 2021, Davar 2021 – Science).
  • NU este folosit de rutină la pacientul oncologic, ci doar în studiile clinice.

Ce poate face acum pacientul?

Ca specialist în nutriție oncologică și doctorand în microbiom, recomand:

✔ Mănâncați variat și bogat în fibre.

✔ Evitați suplimentele „pentru imunitate” fără aviz.

✔ Limitați antibioticele la strictul necesar.

✔ Includeți alimente fermentate naturale (în funcție de toleranță, tratament si si alte afecțiuni): kefir, iaurt, varză murată nepasteurizată.

✔ Discutați cu medicul sau dieteticianul despre probiotice înainte de a le lua.

✔ Mențineși activitatea fizică moderată – îmbunătățește microbiomul.

✔ Nu adoptași diete extreme.

O concluzie pentru pacienții oncologici

Microbiomul este una dintre cele mai fascinante și promițătoare direcții în oncologie.


Cercetările recente arată că modul în care se hrănesc bacteriile din intestin influențează modul în care se luptă organismul cu cancerul.

Deși nu există încă teste de microbiom folosite în mod curent pentru a personaliza tratamentul oncologic, alimentatia rămâne cea mai puternică formă de intervenție, accesibilă tuturor pacienților.

Ca doctorand în studiul microbiomului în oncologie, pot spune cu încredere:
echilibrul microbiomului este o verigă esențială între nutriție, imunitate și eficiența terapiilor moderne. Îl putem susține în mod natural în fiecare zi prin alegeri alimentare corecte și adaptate tratamentului.

Bibliografia pe care am folosit-o aici pentru a redacta acest articol .

Microbiom și imunoterapie

  1. Gopalakrishnan V. et al. Science, 2018.
  2. Matson V. et al. Science, 2018.
  3. Routy B. et al. Science, 2018.
  4. Baruch E. et al. Science, 2021.
  5. Spencer C. et al. Science, 2021.
  6. NIH / NCI. High-fiber diet & immunotherapy, 2021.

Microbiom și chimioterapie / radioterapie

  1. Montassier E. Gut, 2015.
  2. Shiao S. IJROBP, 2021.
  3. Wong S. Cancer Lett, 2019.
  4. Alexander J. Nat Rev Clin Oncol, 2017.

Dietă, fibre și imunitate

  1. Makki K. Cell Host Microbe, 2018.
  2. Silva Y. J Funct Foods, 2020.
  3. Zhang X. J Immunother Cancer, 2021.

Probiotice, prebiotice, simbiotice

  1. Doron S., Clin Infect Dis, 2015.
  2. Wardill H. Nat Rev Gastroenterol Hepatol, 2022.
  3. Vivarelli S. Trends Mol Med, 2022.

Ghiduri

  1. ESMO Clinical Practice Guidelines, 2022–2023.
  2. ASCO Guidelines – Nutrition & Survivorship, 2021.
  3. NCCN Melanoma Guidelines, 2023.
  4. AICR/WCRF Report, 2018–2023.