Tratamentul simptomelor care afectează nutriția și calitatea vieții pacientului oncologic

Când efectele secundare ale cancerului sau ale tratamentului împotriva cancerului afectează alimentația normală, dieteticianul poate face modificări pentru a ajuta pacientul să obțină nutrienții de care are nevoie.

Este important să consumați alimente bogate în calorii, în proteine, vitamine și minerale.

Mesele trebuie bine planificate pentru a satisface nevoile nutriționale ale pacientului și gusturile alimentare.

De cele mai multe ori, alimentația pacientului oncologic este săracă in calorii și proteine -această greșeală o întâlnim din ce în ce mai frecvent la pacienții oncologici.

O regulă esențială și de bază este menținerea greutății corporale în timpul tratamentelor oncologice- de cele mai multe ori pacientii recurg la diete alimentare bazate pe anumite categorii de alimente crezând astfel că se vor vindeca sau că vor putea opri boala. Toate aceste dezechilibre nutrționale au un impact negativ asupra imunității organismului făcându-l și mai vulnerabil în fața bolii.

Enumerăm mai jos cele mai frecvente simptome/efecte care pot apărea datorită efectelor bolii și ale tratamentului și cum pot fi ele gestionate astfel încât pacientul să aiba o calitate a vieții cît mai bună.

Atunci când apare unul din efectele enumerate mai jos este bine să comunicați medicului oncolog sau să contactați un dietetician specializat în nutriția pacientului cu afecțiuni oncologice.

Anorexia sau pierderea poftei de mâncare

Până să ajungeți să consultați un nutriționist dietetician specializat care să vă poată ghida în ceeea ce privește ameliorarea efectelor digestive secundare bolii sau tratamentului puteți să vă folosiți de următoarele recomandări care vă pot ajuta dacă prezentați semne de anorexie (pierderea poftei de mâncare sau a dorinței de a mânca):

• Mănâncați alimente care miros bine.
• Mănâncați porții mici și mai dese pe tot parcursul zilei.
• Mâncați cantități mai mari când vă simțiți bine și sunteți odihnit.
• Mâncați mai mult când vă este cel mai foame, fie la micul dejun, la prânz sau la cină.
• Pregătiți și păstrați cantități mici de alimente preferate, astfel încât acestea să fie gata de consumat atunci când vă este foame.
• Mănâncați alimente bogate în proteine ​​și calorii: carne de pasăre -pui, găină, curcan, carne roșie: mușchi sau cotlet de vită, vițel, pește, ouă, iaurturi, brânzeturi, fasole, nuci.
• Adaugați lapte praf sau pudră proteică în supe, ciorbe, zeamă de oase, sosuri, budinci.
• Folosiți gustări cu un conținut ridicat de proteine si calorii: biscuiți cu unt de arahide, batoanele cu cereale și fructe confiate, miere, fructe uscate, nuci, iaurtul grecesc, budinci de tot felul.
• Consumați sucuri de fructe amestecate cu iaurt gras
• Consumați griș cu lapte, orez cu lapte, mămăligă cu brânză și smântână
• Zeama din oase de vită reprezintă o sursa sigură de proteine de calitate și poate fi folosită ca bază de hrană pentru multe alte feluri de mâncare
• Nu uitați să vă spălați pe dinți și să vă clătiți gura pentru a ameliora simptomele și gustul.
• Pot fi administrate și anumite suplimente nutriționale special concepute pentru a vă ajuta să vă alimentați-însă acest lucru trebuie discutat cu medicul oncolog și cu nutiționistul dietetician

Stările de greaţă

Cateva sfaturi nutriționale și recomandări dietoterapeutice care ar putea să vă ajute în a ameliora stările de greață:

• Alegeți alimente care vă plac
• Nu vă forțați să mâncați alimente care vă pot face maim ult rău decât bine
• Consumați alimente moi, ușor de mestecat și de înghițit care să nu aibă gusturi și arome puternice.
• Nu consumați alimente grase sau condimentate
• Consumați alimentele la temperatura camerei
• Este bine să încercați să vă alimentați mai des
• Nu serviți masa în camera în care s-au preparat alimentele
• Stați în picioare după ce v-ați alimentat sau dacă nu puteți, stați culcat cu capul ridicat, o oră după ce ați mâncat
• Consumați ceai de ghimbir la temperatura camerei, bomboane cu ghimbir sau suc de lămâie și ghimbir
• Discutați cu medicul dumneavoastră despre utilizarea medicamentelor antigreață.

Vărsăturile:

Iată câteva sfaturi și recomandări dietoterapeutice utile care v-ar putea ajuta să gestionați senzațiile de vomă atunci când sunteți acasă:

• Nu mâncați și nu beți nimic până când vărsăturile nu încetează.
• Beti cantități mici de lichide limpezi după ce vărsăturile încetează.
• Folositi lichide simple precum apa, supele clare strecurate fara condimente, ceaiuri.
• Stați drept la masa atunci când serviți alimentele
• Cereți medicului oncolog sau nutriționistului dietetician atunci când doriți să vă administrați medicamente pentru prevenirea sau controlul vărsăturilor.

Gură uscată:

Următoarele sfaturi nutriționale pot veni în ajutorul pacienților oncologici care suferă de senzația de gură uscată:

• Beți lichide pe tot parcursul zilei
• Umeziți mâncarea cu diverse sosuri
• Consumați alimente care sunt ușor de înghițit precum iaurturile, supele cremă, mâncăruri cu sos, piureuri, ouă, carne moale, fructe și legume bine preparate și gătite termic
• Evitați fructele și legumele crude și mai ales cele cu consistență dură
• Consumați shake-uri în care să adăugați lapte de migdale, lapte de orez, lapte de soia alături de lapte praf, pudre proteice și fructe de pădure
• Incercați să consumați alimente mai dulci sau să beți limonadă îndulcită care ar putea să vă ajută la stimularea secreției salivare
• Nu consumați alcool
• Nu consumați mâncăruri condimentate, mâncăruri tari sau crocante, reci sau acre
• Nu folosiți oțetul
• Păstrați-vă buzele umede folosind un balsam de buze.
• Clătiți-vă gura la fiecare 2 ore. Nu folosiți apă de gură care conține alcool.
• Atunci când vă spălați pe dinți folosiți o periuță de dinți cât mai moale și o pastă de dinți pe baza de plante care să conțină și salvie.
• Clătiți gura cu ceai de salvie – aceasta are un rol calmant sau folosiți gelul de salvie.
• Nu folosiți produse din tutun și evitați fumatul pasiv.

Adresați-vă medicului sau stomatologului despre utilizarea salivei artificiale sau a unor produse similare pentru a vă acoperi, proteja și umezi gura și gâtul.

Apariția aftelor bucale

Următoarele sfaturi nutriționale pot ajuta pacienții care au răni/afte sau arsuri la nivelul cavității bucale (gingii, limbă, interiorul obrajilor, cerul gurii):

• Mănâncati alimente moi care sunt ușor de mestecat, cum ar fi milkshake-urile, ouăle omletă și supele cremă, piureurile.
• Gătiți alimentele până când sunt moi și fragede.
• Tăiați mâncarea în bucăți mici. Utilizați un blender sau un robot de bucătărie pentru a face mâncarea cat mai fină.
• Alimentele fierbinți vă pot răni gura.
• Beți lichidele cu un pai pentru a trece lichidul dincolo de părțile dureroase ale gurii.
• Utilizați o lingură mică pentru a vă ajuta să luați mușcături mai mici din alimente.

Feriți-vă de:

• Citrice: lămâi, portocale, pomelo, mandarine, clementine, mignole, grapefruit, kiwi, rodie
• Mâncăruri picante.
• Roșii și ketchup, suc de roșii.
• Alimente sărate.
• Legume crude.
• Fructe bogate în vitamina C: mere, prune, struguri acri, fructe acre în general
• Mâncăruri dure și crocante.
• Băuturi cu alcool.
• Nu folosiți produse din tutun.

Vizitați un dentist cu cel puțin 2 săptămâni înainte de a începe tratamentul de imunoterapie, chimioterapie sau radioterapie mai ales dacă aveți afecțiunea oncologică la nivelul capului și gâtului.

Verificați-vă gura în fiecare zi pentru a observa din timp apariția rănilor, petelor albe sau a zonelor umflate și roșii.

Clătiți-vă gura de 3 până la 4 ori pe zi cu ceai de salvie și bicarbonat. Nu folosiți apă de gură care conține alcool.

Nu folosiți scobitori sau alte obiecte ascuțite.

Discutati cu medicul oncolog despre soluțiile sau gelurile special concepute în vederea ameliorarii și/sau prevenției apariției aftelor bucale.

Modificări ale gustului:

De cele mai multe ori, în timpul tratamentelor oncologice, pacienții suferă modificări ale gustului și/sau ale mirosului.

În funcție de afecțiune și de schema de tratament aplicată, unii pacienți pot simți atunci când consumă alimentele un gust amar, metalic, dulce exagerat sau chiar sărat.

De aceea este util ca ei să știe să recunoască aceste semne și să poată interveni când este nevoie astfel:

Când persistă gust sărat, acru sau amar: încercați să folosiți și să adăugați îndulcitori precum mierea, stevia, siropul de arțar, siropul de melasa, sirop de la dulceață, etc.

Când persistă gustul metalic:

• Încercați să folosiți tacâmuri/ustensile din plastic, lemn sau silicon
• Evitați alimentele fierbinți
• Ajutați cu arome folosind ierburi condimentate precum menta, leuștean, coriandru, cimbru, rozmarin, tarhon, muștar

Când persistă gustul dulce și nu aveți arsuri sau afte la nivelul cavității bucale, folosiți sucul de lămâie.

Alte recomandări:

• Mestecați mâncarea mai mult pentru a permite acesteia să fie in contact mai mult cu papilele gustative.
• Păstrați alimentele și băuturile acoperite, beți lichidele cu ajutorul unui pai,
• Porniți ventilatorul de bucătărie când gătiți sau gătiți în aer liber dacă vă deranjează mirosurile.

Dureri în gât și probleme la înghițire

Următoarele recomandări pot ajuta pacienții cu cancer care au dureri în gât sau probleme la înghițire:

• Mănâncați alimente moi care sunt ușor de mestecat și de înghițit, cum ar fi milkshake-urile, omletă, fulgii de ovăz sau alte cereale fierte.
• Mâncați alimente și consumați băuturi bogate în proteine ​​și calorii.
• Folosiți la prepararea mâncării sosuri, zeama de vită, smântână sau iaurt.

Stați departe de următoarele alimente și băuturi care vă pot arde sau zgâria gâtul:

• Mâncăruri și băuturi foarte calde sau fierbinți
• Mâncăruri picante.
• Alimente și sucuri acidulate
• Alimente dure sau crocante.
• Băuturi cu alcool.
• Gătiți alimentele până când sunt moi și fragede.
• Tăiați mâncarea în bucăți mici. Utilizați un blender sau un robot de bucătărie pentru a face mâncarea netedă.
• Beți lichidele cu un pai.
• Mănâncați 5 sau 6 mese mici în fiecare zi în loc de 3 mese mari.
• Nu folosiți tutun.

Discutați cu medicul oncolog sau cu dieteticianul dumneavoastră despre hrănirea/alimentarea prin sonda gastrică dacă nu puteți mânca suficient pentru a nu suferi de malnutriție.

Câteva recomandări care ar putea ajuta pacienții care prezintă sau care ar putea dezvolta simptome de intoleranță la lactoză:

• Utilizați produse lactate fără lactoză sau cu conținut scăzut de lactoză. Majoritatea magazinelor alimentare oferă alimente (cum ar fi laptele și înghețata) etichetate „fără lactoză” sau „scăzut în lactoză”.
• Alegeți produse lactate cu conținut scăzut de lactoză, cum ar fi brânzeturile tari (cum ar fi cheddarul) și iaurtul.
• Încercați produse pe bază de soia, migdale sau orez (cum ar fi laptele de soia și orez).
• Evitați doar lactatele care vă pot crea probleme.
• Mănâncați porții mici de produse lactate, cum ar fi cele fermentate de tipul sana, iaurt, lapte bătut, chefir sau brânză slabă -unii pacienți tolerează aceste tipuri de lactate.
• Încercați băuturi nelactate și alimente cu calciu adăugat.
• Mănâncați alte alimente bogate în calciu cum ar fi: fasolea, lintea, broccoli și verdețurile, migdalele, somonul si sardinele.

Luați tablete de lactază atunci când mâncați sau beți produse lactate. Lactaza descompune lactoza, astfel încât este mai ușor de digerat.

Pregătiți-vă propriile alimente cu conținut scăzut de lactoză sau fără lactoză.

Stările de oboseală

• Când simțiți că organismul are nevoie de somn este bine sa mergeți și să vă odihniți câteva ore.
• Planificați-vă activitățile zilnice astfel încât să se desfășoare în partea din zi când vă simțiți mai activi.
• Nu neglijați plimbările, exercițiile fizice ușoare care să vă dea o stare de bine și care să vă încarce cu energie pozitivă de care aveți atâta nevoie.
• Alegeți alimente bogate în proteine și in calorii pentru zilele cand nu vă simțiți în stare să aveți 3 mese pe zi
• Beți minim 8-10 pahare de apă pe zi

Deshidratarea

Deshidratarea apare de cele mai multe ori când nici măcar nu vă dați seama, de obicei în urma tratamentelor chimioterapeutice care au ca efecte secundare febra, vărsăturile sau diareea.

De aceea se recomandă să consumați lichide (ceaiuri, iaurturi, supe, ciorbe, pepene, etc), în special apa, în fiecare zi.

Doza zilnică recomandată de lichide este de 30-35 ml/lichide/kilogram corp.

Adică dacă un pacient are 70 de kilograme, doza zilnică de lichide ar fi

70X30/35 ml= 2100 ml/2450 ml aproximativ 2 litri/ 2,5 litri/zi

Rolul esențial al apei este acela de a transporta nutrienții și oxigenul în organism, de a menține presiunea arteriala și bătăile inimii și mai ales de a ajuta la eliminarea toxinelor din organism.

Semnele deshidratării sunt:

• Uscăciunea gurii și a limbii
• Buzele uscate
• Pielea uscată
• Stări de amețeală și stări de oboseală
• Dureri de cap
• Stări de iritabilitate
• Culoarea închisă a urinii sau urinarea în cantități mici
• Constipația
• Scăderea rapidă în greutate

Creșterea în greutate

Sfaturi si recomandări care pot ajuta pacienții cu cancer să prevină creșterea în greutate:

• Mănâncați multe fructe și legume.
• Mănâncați alimente bogate în fibre, cum ar fi pâinea integrală, cerealele și pastele integrale.
• Alegeți carne slabă de pui, curcan, peștele
• Alegeți produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi.
• Mănâncați mai puține grăsimi
• Nu prăjiți alimentele în ulei, grăsimi, unt
• Mănâncați mai puțin sărat.
• Mănâncați felurile de mâncare preferate cu alimentele preferate, în cantitați mici, mestecați bine alimentele astfel încăt să vă simtiți multumiți și satisfăcuți.
• Mănâncați numai când vă este foame. Mănâncați cantități mai mici de alimente la mese.
• Faceți zilnic exerciții fizice

Discutați cu dieteticianul înainte de a începe o dietă pentru a pierde în greutate.

În tratamentele oncologice Nu este recomandată nici o dietă care ar putea să ducă la dezechilibre nutriționale care ar putea afecta calitatea vieții pacientului și răspunsul acestora la tratamente.