Mulți oameni presupun că o dietă sănătoasă înseamnă automat o digestie perfectă.
Simptomele digestive, cum ar fi balonarea, sunt influențate de mult mai mult decât calitatea dietei. Totul, de la bacteriile intestinale, stresul, hormonii și modul în care consumi alimente, poate juca un rol.
Cauze frecvente ale balonării
Ți-ai schimbat dieta prea mult și prea devreme
Mulți oameni decid să se „însănătoșească” și fac schimbări bruște și drastice în dietă, dintr-o dată. Trec de la o dietă bogată în alimente procesate și săracă în fibre la un consum brusc de multe fructe, legume, fasole și linte, deoarece sunt sănătoase și, dintr-un motiv sau altul, și-au dat seama că trebuie să-și schimbe dieta. Dar dacă nu ați inclus aceste alimente în mod regulat în dieta dumneavoastră, atunci pentru unii oameni este prea mult și prea devreme.
Alimentele bogate în fibre sunt surse excelente pentru bacteriile intestinale sănătoase, acesta fiind unul dintre motivele pentru care ar trebui să le consumăm. Atunci când hrănim bacteriile intestinale, acestea pot produce gaze, iar pentru unii oameni este prea mult, ceea ce provoacă balonare și crampe stomacale. Cel mai bine este să adăugați o mână mică de legume la o singură masă și apoi să creșteți treptat cantitatea și tipul de legume în fiecare săptămână, astfel încât organismul și bacteriile intestinale să aibă timp să se adapteze.
Nu mesteci mâncarea corect
Mâncatul lent și mestecarea alimentelor foarte bine elimină multă presiune asupra restului organelor digestive, deoarece este singurul loc în care are loc digestia mecanică. Odată înghițite, acidul gastric, enzimele digestive și bila descompun restul alimentelor.
Cu cât alimentele sunt mai intacte, cu atât mai mult acid și enzime veți avea nevoie pentru a le descompune în particule suficient de mici pentru a fi absorbite corespunzător. Acest lucru poate duce, de asemenea, la stagnarea alimentelor în stomac pentru mai mult timp, riscând fermentarea, ceea ce poate duce la producerea și acumularea de gaze.
Mănânci din mers și când ești stresat/ă
Dacă îți mănânci prânzul la birou în timp ce lucrezi sau te uiți pe telefon sau dacă iei un sandviș în timp ce alergi în pauza de prânz, atunci îți reduci funcția digestivă fără să-ți dai seama. Digestia începe în creier și este influențată în mare măsură de stres, așa că, pentru a-ți optimiza digestia, trebuie să te îndepărtezi de birou, să nu mai alergi și să te așezi într-un loc liniștit și pașnic, astfel încât creierul să se poată deconecta de la muncă și să se concentreze pe mâncat.
Când ne gândim la mâncarea pe care urmează să o mâncăm, creierul nostru trimite mesaje către organele digestive în pregătirea pentru mâncare, declanșând producția de acid gastric și enzime digestive. Gândiți-vă la zicala „îmi lasă gura apă”. Acest lucru se datorează faptului că gândirea la mâncare declanșează primul proces al secrețiilor digestive, care este saliva. Mâncatul atunci când vă simțiți relaxați susține și mai mult funcția digestivă, deoarece comută sistemul nervos la starea de repaus și digestie.
Ești supus unui stres cronic nerezolvat
Stresul pe termen scurt nu afectează doar digestia, dar cu cât ești stresat mai mult timp, cu atât impactul asupra digestiei este mai mare. Mulți oameni nu își dau seama că sistemul digestiv este sub controlul sistemului nervos, așa că stresul are un impact imediat asupra digestiei.
Găsirea unor modalități de a gestiona stresul va fi esențială în rezolvarea simptomelor digestive (ex: yoga, Tai Chi, Qi gong (unde mintea ta este concentrată asupra mișcărilor), plimbări în natură, exerciții de respirație profundă, ascultarea de muzică liniștitoare).
Intoleranțe alimentare
Nu toată lumea reacționează la fel la alimente; unii au probleme în a descompune proteinele sau zaharurile.
Vinovații comuni sunt:
- lactoză
- fructoză
- grâu
Unele alimente conțin carbohidrați fermentabili (FODMAP-uri), ceea ce poate fi o problemă.
Acestea includ alimente precum:
- ceapă
- usturoi
- mere
- pere
- conopidă
- ciuperci
- năut
- linte
Dietele de eliminare pot ajuta la identificarea dacă oricare dintre aceste alimente cauzează simptome intestinale. În mod ideal, acestea ar trebui supravegheate de un profesionist.
Există o creștere excesivă a microbilor?
Excesul de bacterii la nivelul intestinului subțire (SIBO) sau excesul de fungi la nivelul intestinului subțire (SIFO) ar putea cauza simptomele. Aceste bacterii și ciuperci pot fi patogene sau pot face parte din microbiomul intestinal sănătos, dar se dezvoltă în locul nepotrivit.
Nu ar trebui să existe mulți microbi în intestinul subțire; aceștia ar trebui să fie în principal în intestinul gros, dar din diverse motive ajung unde nu ar trebui să fie și încep să cauzeze probleme. Răspunsul la aceasta nu este despre a ucide totul cu antimicrobiene; este vorba despre a susține sistemul digestiv, astfel încât acești microbi să nu se stabilească în primul rând.
Fluctuații hormonale
Pentru multe femei, simptomele digestive fluctuează pe parcursul ciclului menstrual din cauza modificărilor nivelului de estrogen și progesteron. Echilibrarea hormonilor poate ajuta la echilibrarea digestiei la cele ale căror simptome sunt legate de menstruație.
Prea multe alimente crude
Alimentele crude par sănătoase, dar sunt de fapt mai greu de digerat pentru persoanele cu intestine sensibile. Gătirea alimentelor ajută la descompunerea acestora, astfel încât acestea sunt pre-digerate într-o anumită măsură, ceea ce le face mai ușor de asimilat de către organism. De asemenea, alimentele și băuturile reci pot reduce ceea ce medicina tradițională chineză numește „focul digestiv”. Se crede că alimentele gătite sunt mai calde pentru digestie și susțin focul digestiv.
Ar putea fi o afecțiune medicală subiacentă?
Balonarea persistentă sau severă poate fi uneori legată de afecțiuni precum sindromul intestinului iritabil (IBS), boala inflamatorie intestinală (IBD), boala celiacă, endometrioza și afecțiunile ovariene, de exemplu, așa că este important să vă evaluați mai întâi simptomele medicale.
Deși ceaiurile din plante precum mentă, mușețel, ghimbir și fenicul pot oferi o ameliorare temporară a balonării, iar suplimentele precum magneziul pot susține somnul și relaxarea dacă stresul contribuie la simptome, este important să ne amintim că aceste abordări doar gestionează simptomele – nu abordează cauza care stă la baza lor.
Cheia este să identifici de ce se întâmplă în primul rând. Fie că este legat de obiceiurile tale alimentare, sănătatea intestinală, stresul sau intoleranțele alimentare sau chiar de o afecțiune medicală subiacentă, înțelegerea cauzei principale îți permite să iei măsurile potrivite pentru o ameliorare mai de lungă durată, în loc să te bazezi pe o soluție rapidă și temporară.
Referințe
