Aportul de fructoză în boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD)

Dacă ați fost interesați în ultima perioadă de legătura dintre aportul alimentar și riscul sau progresia bolii hepatice non-alcoolice, este foarte probabil că subiectul fructozei să fi apărut în timpul cercetării dumneavoastră.

De fapt, recenta mea incursiune în lectura de specialitate a demonstrat cu tărie cât de dornici sunt oamenii să arunce vina pe această moleculă pentru multiple probleme de sănătate.

Desigur, lucrurile nu sunt chiar atât de simple și voi încerca să explic asta în randurile urmatoare:

Să începem prin a înțelege ce este fructoza!

Fructoza este un zahăr natural ce se găsește în general în fructe și legume, dar se întâmplă să fie adăugată la o gamă largă de alimente adesea sub formă de sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză (HFCS). În plus, fructoza este un zahăr unic din punct de vedere fiziologic, deoarece este metabolizat diferit față de alte zaharuri comune, cum ar fi glucoza, ficatul jucând un rol semnificativ în acest proces.

Aportul de fructoză, în principal sub formă de sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză, a crescut în ultimele decenii si implicit, ratele de NAFLD au crescut, de asemenea, în această perioadă de timp.

Aceste statistici paralele și corelate nu oferă nici un fel de perspective semnificative în sine. Cu toate acestea, comunitatea științifică și-a exprimat îngrijorarea că aportul mai mare de fructoză poate avea un rol în această problemă, în parte din cauza rolului declarat anterior al ficatului în metabolismul fructozei și a ipotezei precum că, prea multă fructoză alimentară poate duce la acumularea de grăsime hepatică și inflamaţie.

Multe dintre aceste afirmații provin din studiile pe animale, așa că este înțelept să nu trecem prea repede peste acest topic, deoarece fructoza nu este un subiect simplu.

Se întâmplă ca fructoza să se fie prezentă în cantitate semnificativa atât în ​​unele dintre alimentele cele mai bogate în nutrienți, cât și în cele mai puțin nutritive.

Un caz concret îl reprezinta, un studiu observațional din 2019 din publicatia Nutrients în care s-a constatat că persoanele cu boală hepatică non-alcoolică erau consumatori semnificativ mai mari din punct de vedere statistic de băuturi îndulcite cu zahăr (adesea sub formă de HFCS –mai ales produse de tip cola).

Dar nu a existat o corelație semnificativă statistic între consumul de fructe ca atare, respectiv, sucul de fructe, explicată probabil prin conținutul ridicat de vitamine, minerale și antioxidanți al celor dintai.

De unde provine atunci cea mai mare parte a fructozei?

Aproape jumătate din consumul de fructoză la nivel mondial provine din băuturi îndulcite cu zahăr, cum ar fi cele carbogazoase, băuturi îndulcite din fructe sau băuturi îndulcite de cafea/ceai și produse conexe. În schimb, fructele și sucurile din fructe, reprezintă sub 15% din acest total.

Când se analizează aportul de fructoză în contextul sindromului metabolic cu niveluri crescute de zahăr/grăsimi in sânge, ambele factori de risc, cât și precursori pentru NAFLD, un studiu sistematic și o meta-analiză din 2020 din reteaua JAMA a constatat că fructele și sucul din fructe au avut rol de protecție împotriva acestei afecțiuni la doze moderate, consumate în prezent.

Dovezile solide și fără echivoc pe subiecți umani, care leagă aportul de fructoză cu riscul de NAFLD nu sunt disponibile în prezent, iar ceea ce vreau să punctez în acest articol este să nu ne urcăm pe valul anti-fructoză până în punctul în care putem considera, că omisiunea fructelor va deveni din senin un beneficiu net pentru sănătatea noastră. Același lucru este valabil și pentru produsele ușor îndulcite, de altfel nutritive, cum ar fi iaurtul, fulgii de ovăz și produsele din cereale integrale, bogate în fibre.

După cum se menționează în acest studiu din 2018 dinJournal Of Hepatology, există doar dovezi clinice timpurii care sugerează că reducerea băuturilor zaharoase ar putea avea un beneficiu semnificativ în reducerea acumulării de grăsime hepatică.

Acestea fiind spuse, dacă sunteți diagnosticați cu diferite stadii ale bolii hepatice non-alcoolice și doriți să faceți modificări dietetice, ar fi rezonabil să vă reconsiderați rolul pe care aceste băuturi îl joacă în prezent în rutina dumneavoastră. Același lucru este valabil și pentru alimentele bogate în grăsimi saturate, care sunt și mai strâns legate de NAFLD, conform celor mai recente studii disponibile.