Autismul afectează aproape unul din 36 de copii, adică mai mulți copii diagnosticați cu autism decât cu diabet, cancer și SIDA combinate. Cu toate acestea, nu a fost găsit un remediu încă, iar tratamentele formale pentru autism sunt limitate. Atât de mulți părinți încearcă dietele pentru autism și suplimente despre care au auzit de la alți părinți sau din mass-media.
Care nutrienți sau alimente oferă sau promit să îmbunătățească comportamentul, să încurajeze copiii să fie mai comunicativi sau să amelioreze afecțiunile gastrointestinale care însoțesc adesea autismul?
Potrivit Autism Network, aproape unul din cinci copii cu autism urmează o dietă specială. Nu există o dietă specifică pentru tulburările de spectru autist, dar eliminarea anumitor proteine poate ameliora simptomele.
Impactul potențial al dietei asupra autismului a câștigat atenție datorită recunoașterii faptului că nutriția joacă un rol vital în sănătatea generală și bunăstarea organismului. În timp ce aceste cercetări privind efectele specifice ale dietei asupra autismului sunt în curs de desfășurare, unele studii au sugerat că anumite intervenții alimentare pot ajuta la gestionarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu autism.
Dieta fără gluten și fără cazeină (GFCF) are cele mai multe cercetări și este una dintre cele mai frecvente intervenții alimentare: descompunerea incompletă a acestor proteine duce la apariția unei substanțe, care poate produce inflamație la nivel intestinal.
Primul pas, pe care ar trebui să-l încerce părinții este o dietă de eliminare timp de aproximativ o lună, pentru a vedea dacă excluderea cazeinei, glutenului sau a altor alimente foarte alergice, cum ar fi ouă, pește, fructe de mare, nuci, arahide, soia și ouă, îmbunătățește simptomele.
SFAT
În cazul în care copilul bea mult lapte, vă sugerez să începeți cu eliminarea lactatelor și să înlocuiți cu ”lapte” vegetal îmbogățit cu calciu.
De asemenea, unii copii au un răspuns favorabil atunci când urmează o dietă fără drojdie și zahăr.
Copiii cu autism care au și o tulburare convulsivă, iar în astfel de cazuri, este eficientă o dietă cetogenă (bogată în grăsimi și cu conținut scăzut de carbohidrați). Această dietă duce, adesea, la întârziere de creștere, inclusiv la o greutate foarte mică pentru vârstă și niveluri crescute de colesterol. De aceea, este important ca o astfel de abordare să fie făcută sub supravegherea unui dietetician și a unui medic.
O dietă sănătoasă este esențială pentru toți copiii, dar cu atât mai mult cu copiii cu tulburări de spectru autist, deoarece există îngrijorarea că problemele lor gastro-intestinale pot duce la o absorbție slabă a nutrienților, importanți pentru creștere și dezvoltare. Se recomandă o alimentatie sanatoasă, naturală, variată. Evitarea pesticidelor, conservanților, ingredientelor artificiale, fast-food-urilor, glutamatului monosodic sau alimentelor procesate este ideală. Dietele mai puțin procesate și mai naturale, precum o dietă organică, sunt mai ușor de digerat și absorbit, deoarece conțin mai puține toxine care trebuie eliminate.
Multe persoane cu tulburări de spectru autist tind să aibă deficit de acizi grași esențiali, fibre și proteine. Deficiențele în grăsimi esențiale sunt frecvente, deoarece, persoane autiste au un defect enzimatic care elimină grăsimile esențiale din membranele celulelor creierului mai repede decât ar trebui. S-a descoperit că suplimentarea EPA, care poate încetini activitatea enzimei defectuoase, a îmbunătățit clinic comportamentul, starea de spirit, imaginația, vorbirea spontană, tiparele de somn și concentrarea.
SFAT
Introduceți peștele în alimentația persoanei cu autism, de 2 ori pe săptămână, iar semințele de in și de chia aproape zilnic!
Ex. (cel mai bun pește pentru EPA): macrou (1.400 mg la 100 g), hering (1.000 mg), sardinele (1.000 mg), ton proaspăt (nu conservat) ( 900mg), hamsii (900mg), somon (800mg), păstrăv (500mg). Tonul, fiind bogat în mercur, este cel mai bine evitat în autism, din cauza metalelor grele.
Semințele de in sunt cel mai bine măcinate și presărate pe cereale. Alternativ, utilizați ulei de semințe de in, de exemplu în sosurile de salată. În timp ce din punct de vedere tehnic oferă omega 3, doar aproximativ 5% din tipul de omega 3 (acid alfa linolenic – ALA) din aceste semințe este transformat în corp în EPA.
Cercetările au identificat o posibilă legătură între dezechilibrele în compoziția microbiotei din intestinul persoanelor cu autism și apariția acestei afecțiuni. Acest lucru poate fi legat de simptome precum iritabilitatea și scăderea capacității de concentrare, cauzate de disconfort ca urmare a unor probleme digestive, cum ar fi constipația sau diareea. De multe ori, copiii cu autism au primit cure repetate sau prelungite de antibiotice, pentru infecții ale urechii sau alte infecții respiratorii, în primul an, înainte de diagnosticul de autism. Antibioticele cu spectru larg ucid atât bacteriile rele, cât și cele bune din intestin și acesta poate fi motivul pentru care persoanele cu autism au de obicei neregularități intestinale.
Alimente neindicate în autism sunt:
– alimente procesate și bogate în zahăr;
-aditivi alimentari;
-alimente cu gluten și cazeină.
Referințe
https://www.webmd.com/diet/features/diet-and-autism
https://foodforthebrain.org/autism/
www.abdata.comhttps://aeroflowurology.com/blog/autism-diet-the-best-worst-foods
