Mulți ar fi tentați să răspundă la această ȋntrebare cu ”niciuna”.
Așa cum resimțim diverse emoții (frica, anxietatea, dragostea) direct ȋn intestin, așa și microbii de la nivelul intestinului influențează emoțiile. De aceea, ȋngrijirea intestinului ajută la prevenirea afecțiunilor neurologice, dar influențează și evoluția acestora.
Intestinul și creierul ”vorbesc” unul cu celălalt ȋn permanență. De exemplu, starea de nervozitate dinaintea unui eveniment important poate duce, adesea, la un discomfort intestinal.
De asemenea, dacă microbiota intestinală (bacteriile din intestin) nu este tratată ȋn mod corespunzător, iar bacteriile din compoziția ei nu sunt hrănite ȋn mod corespunzător cu nutrienții de care au nevoie, puteți avea stări emoționale de joasă intensitate, chiar episoade depresive.
Dieta (alimentele) influențează sănătatea și calitatea vieții, prin acțiunea asupra microbiotei intestinale (bacteriilor ”bune” din intestin). Există numeroase diete care sunt recomandate pentru a ȋndeplini anumite scopuri. Cu toate acestea, e bine de știut că dietele restrictive pot avea foarte multe efecte adverse, dacă nu sunt atent urmărite de un nutriționist. De exemplu, dietele cu restricție calorică, indicate pentru scăderea ȋn greutate, cresc vulnerabilitatea la infecții și au consecințe negative asupra bacteriilor benefice de la nivelul colonului, de aceea trebuie să fie atent supravegheate de un specialist ȋn nutriție.
Mesajele din mass-media pot fi confuze pentru pacienți, de aceea sunt necesare niște recomandări clare bazate pe cercetări, rezultate ȋn urma unor studii amănunțite.
S-ar naște o ȋntrebare ȋn mintea oricărui citator : ”Care este dieta cea mai bună pentru microbiota intestinală?” Răspunsul foarte scurt și la obiect este:”depinde”. De ce afirmă oamenii de ștința acest lucru? Pentru că microbiota intestinală este o amprentă complexă, atȃt ca funcție, cȃt și compoziție (caracteristică fiecărui individ ȋn parte) așa că nu există un singur tip de dietă, care să susțină ȋn mod optim creșterea și metabolismul bacteriilor, pentru toți indivizii.
Ca o concluzie sau ”mesaje de luat acasă” :
- Dieta echilibrată sprijină sănătatea microbiomului, respectiv a intestinului, deoarece dietele restrictive pe termen lung pot cauza deficiențe nutriționale;
- Înțelegerea interacțiunii dintre dietă și microbiom, a modului ȋn care funcționează această legătură, va permite existența unei sănătăți optime.
(articol scris de Dr. Catalina NECHIFOR -Specialist Nutriție Clinică &Dietetică)
Referințe:
1. Nikolova VL, Smith MRB, Hall LJ, Cleare AJ, Stone JM, Young AH. Perturbations in Gut Microbiota Composition in Psychiatric Disorders: A Review and Meta-analysis. JAMA Psychiatry. 2021 Sep 15:e212573. doi: 10.1001/jamapsychiatry.2021.2573. Epub ahead of print. Erratum in: JAMA Psychiatry. 2021 Nov 3;: PMID: 34524405; PMCID: PMC8444066.
2. Wastyk HC, Fragiadakis GK, Perelman D, Dahan D, Merrill BD, Yu FB, et al. Gut-microbiota-targeted diets modulate human immune status. Cell. 2021; 184(16):4137-4153.e14. doi: 10.1016/j.cell.2021.06.019.
3. Asnicar F, Berry SE, Valdes AM, Nguyen LH, Piccinno G, Drew DA, et al. Microbiome connections with host metabolism and habitual diet from 1,098 deeply phenotyped individuals. Nat Med. 2021; 27(2):321-332. doi: 10.1038/s41591-020-01183-8.
