Introducere
Fiecare aliment pe care îl consumăm pornește într-o călătorie complexă prin corpul nostru. De la prima mușcătură și până la eliminarea reziduurilor, alimentele sunt digerate, absorbite și transformate în energie sau materie primă pentru celulele noastre.
Înțelegerea traseului digestiv și a metabolismului fiecărui tip de nutrient este esențială pentru a face alegeri alimentare sănătoase și a preveni bolile cronice.
1. Traseul alimentelor în organism
1.1 Cavitatea bucală – prima etapă a digestiei
Procesul digestiv începe în gură, unde alimentele sunt mestecate și amestecate cu saliva. Saliva conține enzime (amilază salivară) care încep descompunerea glucidelor.
digestia alimentelor începe în gură, enzime digestive salivare
1.2 Stomacul – unde încep să se digere proteinele
Bolul alimentar ajunge în stomac, unde este expus acidului gastric și enzimelor precum pepsina. Aici începe digestia proteinelor. Acizii distrug bacteriile și structurează alimentele pentru procesare ulterioară.
digestia proteinelor în stomac, rolul acidului gastric
1.3 Intestinul subțire – centrul absorbției
În duoden, se adaugă sucurile pancreatice și bila. Acestea conțin enzime care descompun lipidele (grăsimile), glucidele și proteinele în formele lor cele mai simple:
- Glucidele ➝ glucoză
- Proteinele ➝ aminoacizi
- Lipidele ➝ acizi grași și glicerol
Toți acești nutrienți sunt apoi absorbiți prin peretele intestinal în sânge.
absorbția nutrienților în intestin, enzime pancreatice, rolul bilei
1.4 Intestinul gros – absorbția apei și formarea fecalelor
Aici se absoarbe apa, vitaminele sintetizate de flora bacteriană (ex: vitamina K) și se formează materiile fecale, care apoi sunt eliminate prin rect.
2. Ce se întâmplă cu nutrienții după digestie
2.1 Glucidele – sursa principală de energie
După absorbție, glucoza este utilizată imediat pentru energie sau stocată sub formă de glicogen (în ficat și mușchi) sau grăsime.
Exemple de alimente bogate în glucide sănătoase:
- Fructe (banane, mere, fructe de pădure, etc)
- Legume (cartofi, morcovi, mazăre, etc)
- Cereale integrale (ovăz, quinoa, orez brun, pâine integrală)
- Leguminoase (linte, fasole, năut)
‼️ Evită glucidele rafinate (zahăr, sucuri, produse de patiserie), care cresc brusc glicemia.
➡️ Ne ajută la: energie rapidă, funcționarea creierului, susținerea efortului fizic.
➡️ surse sănătoase de carbohidrați, glucide lente vs rapide
2.2 Proteinele – cărămizile organismului
Aminoacizii obținuți sunt folosiți pentru:
- refacerea țesuturilor
- producerea de enzime, hormoni, anticorpi
- susținerea sistemului imunitar
Exemple de alimente bogate în proteine:
- Carne slabă (pui, curcan, vită)
- Pește și fructe de mare
- Ouă
- Lactate (iaurt, brânză, lapte)
- Leguminoase (linte, fasole, năut)
- Nuci și semințe
- Tofu, tempeh, soia
➡️ Surse de proteine animale și vegetale, funcția proteinelor în organism
2.3 Lipidele – energie pe termen lung și protecție
Grăsimile bune (nesaturate) sunt esențiale pentru:
- structura membranelor celulare
- absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E, K)
- sinteza hormonilor
Exemple de alimente bogate în grăsimi sănătoase:
- Avocado, masline
- Nuci și semințe (semințe de in, chia, migdale, caju)
- Uleiuri vegetale presate la rece (ulei de măsline, ulei de rapiță)
- Pește gras (somon, macrou, sardine)
⚠️ Grăsimile saturate (unt, carne grasă, produse fast-food) și grăsimile trans (margarine industriale, produse procesate) trebuie limitate.
➡️ grăsimi bune vs grăsimi rele, rolul acizilor grași Omega-3
2.4 Vitaminele și mineralele – catalizatori ai sănătății
- Vitaminele susțin imunitatea, vederea, pielea, funcțiile nervoase.
- Mineralele (calciu, fier, zinc, magneziu etc.) sunt cruciale pentru oase, sânge, echilibru electrolitic.
Surse excelente: legume, fructe, nuci, semințe, lactate, carne slabă, cereale integrale.
➡️ alimente bogate în vitamine și minerale, rolul micronutrienților
3. Metabolismul – ce înseamnă și cum funcționează
Metabolismul reprezintă totalitatea proceselor chimice prin care organismul transformă nutrienții în energie și structuri celulare.
???? Este influențat de: vârstă, sex, masă musculară, activitate fizică, alimentație.
➡️ metabolismul bazal, cum crești metabolismul, ce influențează arderile calorice
4. Cum să mâncăm echilibrat pentru sănătate pe termen lung
Pentru a preveni dezechilibrele metabolice și bolile cronice, trebuie să avem o alimentație:
✅ Variată
Include toate grupele alimentare: fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe, lactate, grăsimi sănătoase.
✅ Proporționată
- 50% din farfurie ➝ legume și fructe
- 25% ➝ proteine
- 25% ➝ carbohidrați complecși
✅ Adaptată nevoilor personale
Ține cont de stilul de viață, vârstă, afecțiuni medicale.
✅ Cu evitarea exceselor
- Limitează zaharurile, grăsimile trans, alimentele ultraprocesate
- Hidratează-te corespunzător
➡️ cum să mănânci sănătos, farfuria echilibrată, prevenirea bolilor prin nutriție
5. Concluzie
Fiecare aliment parcurge un drum fascinant în organismul nostru, fiind transformat în energie, țesut sau… reziduuri.
Cunoașterea acestui proces ne ajută să înțelegem de ce este vital să avem o alimentație echilibrată, bogată în nutrienți esențiali și adaptată nevoilor noastre.
Un sistem digestiv sănătos este baza unei vieți lungi, active și fără boli cronice.
Bibliografie
- Frydrych et al. (2025) – Lipids in Clinical Nutrition and Health: Narrative Review
- Tu, Yang & Fan (2024) – The role of different nutrients in cardiovascular disease
- Nutrition: Macronutrient Intake, Imbalances, and Interventions (2023) – NCBI
- Nutrition: Micronutrient Intake, Imbalances, and Interventions (2023) – NCBI
- Gut microbial carbohydrate metabolism contributes to insulin… (2023) – Nature
- Are we eating what’s really good? Macronutrients & chronic disease (2024) – News‑Medical
- An updated review on digestion models (2025) – Taylor & Francis