Răspunsul rapid ar fi ”DA” insa de fiecare dată există un ”dar”.
Nu ȋnseamnă neapărat că trebuie să evităm să consumăm orice fruct, deoarece conține fructoză ȋn schimb trebuie foarte mare atenție la eticheta produselor alimentare procesate (ex. napolitate, biscuiți, ketcup etc.). Consumul excesiv de fructoză creează dependență, exact ca alcoolul și alte droguri. De aceea, a apărut și se folosește termenul de ”fructoholism” ( termen ce se referă la consumul ȋn exces a fructozei, care provoacă daune atȃt fizice, cȃt și psihice și care ar putea deveni o problemă de sănătate publică la copil).
Metabolizarea fructozei se face la nivelul ficatului ducȃnd la steatoză hepatică și fibroză. Pȃnă ȋn anii 60, pricipala sursă alimentară de fructoză erau fructele, dar, ulterior, ȋn dietă se găsea din ce ȋn ce mai mult siropul de porumb bogat ȋn fructoză.
Anumite zaharuri alimentare (ȋn special fructoza) contribuie la dezvoltarea și severitatea ficatului gras nonalcoolic. Nu există dovezi cum că fructoza singură poate provoca steatoză hepatică. Cantitatea tot mai mare de fructoză din dietă provine din : zaharoză și sirop de porumb bogat ȋn fructoză din alimente procesate și diverse băuturi. Siropul de porumb bogat ȋn fructoză este mai lipogen (formarea grăsimilor) decȃt zaharoza, ceea ce crește riscul de boală hepatică non-alcoolică și dislipidemie.
Există numeroase dovezi pentru a susține recomandările clinice conform cărora aportul de fructoză trebuie limitat prin scăderea cantității alimentelor și băuturilor bogate ȋn zahăr adăugat (cele care conțin fructoză…de aceea, trebuie citită cu atenție eticheta produselor). Reducerea zaharurilor adăugate poate avea un beneficiu semnificativ ȋn reducerea acumulării de grăsime la nivelul ficatului.
Referințe
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
