Este o întrebare, la care încă se caută răspunsul. Un studiu recent oferă noi perspective asupra acestei relații. Folosind o abordare inovatoare, cercetătorii au reanalizat seturi de date anterioare, găsind o ”semnătură microbiană” unică la persoanele cu autism (care ar putea ajuta la diferențierea lor de indivizii neurotipici).
Rădăcinile biologice ale autismului continuă sa-i uimească pe cercetători, în ciuda unui număr tot mai mare de studii ce analizează o gamă largă de date genetice, celulare și microbiene. În ultima perioadă, oamenii de știință s-au concentrat într-o zonă nouă și promițătoare: microbiomul. S-a demonstrat că aceasta ”colecție de bacterii, care locuiesc” în intestinul uman joacă un rol în autism. Totuși, această legătură este , încă, inundată de ambiguitate.
Autismul este complex, iar studiile, care au încercat să identifice microbii intestinali specifici implicați în această afecțiune, s-au confruntat cu această complexitate.
În primul rând, autismul se prezintă în moduri eterogene (indivizii cu autism diferă unul de celălalt genetic, fiziologic și comportamental). În al doilea rând, microbiomul prezintă dificultăți unice. Studiile microbiene raportează, de obicei, pur și simplu proporțiile relative ale anumitor microbi, necesitând statistici sofisticate pentru a înțelege care modificări ale populației microbiene sunt relevante.
Majoritatea studiilor, până în prezent, au fost instantanee unice ale populațiilor microbiene prezente la persoanele cu autism. Dar, un singur moment temporal ar putea fi diferit de mâine sau săptămâna viitoare. În studiul recent, publicat, la sfârșitul lunii iunie în revista Nature Neuroscience, cercetătorii au dorit să abordeze problema în cotinuă evoluție a modului în care microbiomul este asociat cu autismul. Au realizat un algoritm pentru a reanaliza 25 de seturi de date publicate anterior, care conțin atât date despre microbiom, cât și despre expresia genelor, răspunsul sistemului imunitar și dietă – în cohortele autiste, cât și din cele neurotipice. În cadrul fiecărui set de date, algoritmul a găsit cele mai potrivite perechi de persoane cu autism și neurotipice, în ceea ce privește vârsta și sexul. În loc să compare rezultatele medii de cohortă din cadrul studiilor, au abordat fiecare perche de indivizi doar dintr-o singură perspectivă. Rezultatele i-au surprins și pe cercetători, descoperind căi metabolice specifice autismului asociate cu anumiți microbi intestinali.
Persoanele cu tulburări de spectru autist sunt mai predispuse problemelor gastrointestinale: constipație, diaree, balonare, văsături.
IMPORTANT : descoperirile în urma acestui studiu, depășesc autismul, această abordare putând fi aplicată în multe alte domenii – ex: depresie, Parkinson, cancer (se știe ca microbiomul are un anumit rol, dar nu se știe exact care este acela).
Legătura dintre intestin și creier este relativ nouă. În știiță, în 1992, un cercetător a numit intestinul, ”organ uman neglijat” și, abia, în secolul 21 a fost folosit și conceptualizat corect termenul de ”microbiom uman”. Până în prezent, nu este clar cum arată microbiomul uman. Există foarte multe variante, mai ales că această ” comunicare”, între intestin și creier, poate fi asemănată cu o stradă cu două sensuri, iar dieta poate schimba atât de rapid amestecul de bacterii intestinale.
Referințe
https://www.nature.com/articles/s41593-023-01361-0
http://neuroscienscnews.com/autism-microbiom-gut-23527
https://medicalexpress.com/news/2023-06-autism-microbim-html
