Găsiți pe site-ul nostru un articol pe aceiași temă. Doar că este mai vechi și am decis că mai trebuie completat. Nu înseamnă că acel articol nu este corect sau că are informații depășite, doar că s-au mai finalizat anumite descoperiri.
Mulți ar fi tentați să răspundă la ȋntrebarea din titlul acestui articol cu ”niciuna”. Dar, așa cum resimțim diverse emoții (frica, anxietatea, dragostea) direct ȋn intestine, așa și microbii de la nivelul intestinului influențează emoțiile. De aceea, ȋngrijirea intestinului ajută la prevenirea afecțiunilor neurologice, dar influențează și evoluția acestora.
Intestinul și creierul ”vorbesc” unul cu celălalt ȋn permanență. Conexiunea dintre creier și intestin este un sistem de comunicare bidirecțională. De exemplu, starea de nervozitate dinaintea unui eveniment important poate duce, adesea, la un discomfort intestinal. De asemenea, dacă microbiota intestinală (”bacteriile bune” din intestin) nu este tratată ȋn mod corespunzător, iar bacteriile din compoziția ei nu sunt hrănite ȋn mod corespunzător cu nutrienții de care au nevoie, poți avea stări emoționale de joasă intensitate, chiar episoade depresive. Un studiu a constatat că persoanele cu depresie au văzut îmbunătățiri ale simptomelor lor după ce și-au schimbat dieta pe baza sfatului personalizat de la un nutriționist. Pe de altă parte, dietele care constau în principal din alimente care provoacă inflamații în organism, cum ar fi alimentele fast-food și alimentele procesate, au fost legate de simptomele depresiei, deși nu este încă posibil să spunem cu siguranță că aceste diete sunt cauza directă.
Cercetările sugerează că microbiota intestinală, acest ecosistem complex care trăiește în tractul intestinal, joacă un rol deosebit de important în interacțiunea intestin-creier. Unii microbi pot stimula producția de serotonină (responsabilă pentru starea de spirit), în timp ce alții influențează conexiunile structurale din creier și modul în care acesta răspunde la stimuli externi.
Conexiunea intestin-creier leagă sistemul nervos central (SNC), inclusiv creierul, cu sistemul nervos periferic (SNP) din intestin. Adesea numit „al doilea creier”, intestinul joacă un rol important nu numai în sănătatea dumneavoastră digestivă, ci și în sănătatea dumneavoastră mintală.
Există atât conexiuni fizice, cât și chimice între intestin și creier, care implică:
- Nervul vag: un nerv mare care merge de la creier la colon.
- Neurotrasmițători: mesageri chimici care ajută la reglarea digestiei și a bunăstării emoționale.
- Microbiomul intestinal: un ecosistem de trilioane de bacterii și alte microorganisme care trăiesc în intestin și sunt importante pentru sănătatea.
Dieta (alimentele) influențează sănătatea și calitatea vieții, prin acțiunea asupra microbiotei intestinale (bacteriilor ”bune” din intestin). Există numeroase diete care sunt recomandate pentru a ȋndeplini anumite scopuri. Cu toate acestea, e bine de știut că dietele restrictive pot avea foarte multe efecte adverse, dacă nu sunt atent urmărite de un nutritionist. De exemplu, dietele cu restricție calorică, indicate pentru scăderea ȋn greutate, cresc vulnerabilitatea la infecții și au consecințe negative asupra bacteriilor benefice de la nivelul colonului, de aceea trebuie să fie atent supravegheate de un specialist ȋn nutriție.
Mesajele din mass-media pot fi confuze pentru pacienți, de aceea sunt necesare niște recomandări clare bazate pe cercetări, rezultate ȋn urma unor studii amănunțite.
S-ar naște o ȋntrebare ȋn mintea oricărui citator : ”Care este dieta cea mai bună pentru microbiota intestinală?” Răspunsul foarte scurt și la obiect este: ”depinde”. De ce afirmă oamenii de ștința acest lucru? Pentru că microbiota intestinală este o amprentă complexă, atȃt ca funcție cȃt și compoziție(caracteristică fiecărui individ ȋn parte), .așa că nu există un singur tip de dietă care să susțină ȋn mod optim creșterea și metabolismul bacteriilor, pentru toți indivizii.
Un studiu de la Universitatea din California, a demonstrat că regiunile creierului implicate în memorie și procesarea informațiilor erau mai mari în cazul persoanele cu mai multe bacterii Bacteroides prezente în intestin. Pe de altă parte, persoanele cu mai multe bacterii Prevotella aveau un număr mai mare a conexiunilor dintre regiunile creierului implicate în emoție și atenție (persoanele din acest grup s-au simțit mai anxioase după ce au privit fotografii negative).
Ca o concluzie sau ”mesaje de luat acasă” :
- Dieta echilibrată sprijină sănătatea microbiomului, respectiv a intestinului, deoarece dietele restrictive pe termen lung pot cauza deficiențe nutriționale;
- Înțelegerea interacțiunii dintre dietă și microbiom, a modului ȋn care funcționează această legătură, va permite existența unei sănătăți optime.
Referințe:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34524405/
Wastyk HC, Fragiadakis GK, Perelman D, Dahan D, Merrill BD, Yu FB, et al. Gut-microbiota-targeted diets modulate human immune status. Cell. 2021
Asnicar F, Berry SE, Valdes AM, Nguyen LH, Piccinno G, Drew DA, et al. Microbiome connections with host metabolism and habitual diet from 1,098 deeply phenotyped individuals. Nat Med. 2021;
https://www.forbes.com/health/nutrition/nutrition-mind-gut-connection/
https://zoe.com/learn/does-gut-health-affect-mental-health
