Neuropatia ȋnseamnă că nervii nu funcționează așa cum ar trebui, deoarece celulele nervoase (neuronii) sunt deteriorați sau distruși.
Neuropatia este o complicație foarte frecventă (poate cea mai frecventă) a diabetului zaharat (orice tulburare neurologică determinată de diabetul zaharat).
Simptomele diferă ȋn funcție de nervul/nervii afectat(i) și de organul deservit. Într-o primă etapă, simptomele fie pot lipsi, fie pot trece neobservate, dar, odată cu trecerea timpului, leziunea se agravează (simptomele se pot accentua).
Neuropatia diabetică, prin multitudinea de forme și asocieri posibile, reprezintă o problemă de diagnosticare (indiferent dacă este vorba de diagnosticul precoce, ce poate preveni evoluția spre invaliditate sau despre diagnosticul diferențial, cu o afectare nervoasă periferică de altă etiologie). În oricare situație ne găsim, doar colaborarea permanentă ȋntre diabetolog și neurolog poate duce la o abordare diagnostică și terapeutică optimă.
Consumul de alcool poate provoca sau accelera neuropatia. Și consumul de alcool, fără a exista diabet zaharat, poate induce neuropatie (cantități mari de etanol, care sunt toxice țesuturilor nervoase). Este foarte important să se stabilească dacă o persoană cu neropatie consumă alcool, deoarece simptomele se pot agrava și există șanse foarte mici ca simptomele să se accentueze, dacă acest consum de alcool continuă. Mai mult, tratamentul poate fi periculos, deoarece unele dintre cele mai frecvente medicamente utilizate pot suprima/opri respirația atunci cȃnd sunt ”combinate” cu alcool.
Diabetul zaharat este cea mai frecventă cauză a neuropatiei, iar alcool se află pe locul doi. Atunci, la persoanele cu diabet zaharat, care consumă și alcool, simptomele se agravează. Indiferent de controlul glicemic, leziunile vor continua să progreseze, dacă pacientul nu ȋncetează să consume alcool și dacă orice deficiență de vitamin B1 nu este corectată.
De cele mai multe ori, pacienți NU dezvăluie consumul real de alcool, subestimȃndu-l. Tocmai din acest motiv, este recomandat a se doza ȋn urină un metabolit al alcoolului (rezistă ȋn urină 4-5 zile și chiar mai mult ȋn firul de păr). Există și alte teste de sȃnge, care se asociază cu un consum mare de alcool:
- Creșterea enzimelor hepatice;
- Creșterea trigliceridelor;
- Creșterea acidului uric;
- Scăderea magneziului;
- Scăderea acidului folic.
În cazul unei persoane care are o ”formă ușoară” de diabet zaharat, dar, are, totușȋ, neuropatie, putem bănui că nu este vorba doar de diabet și ar trebui cercetat mai amănunțit consumul de alcool.
ATENȚIE medicamentele pentru neuropatice și alcool NU se amestecă!
Chiar ȋn unele prospecte este menționat acest aspect (că ar putea potența abilitățile motorii și efectele sedative ale alcoolului).
Asocierea, dintre diabet zaharat și consumul cronic de alcool, a fost ȋndelung studiată. Există și studii care au investigat reacțiile adverse și interacțiunile medicamentoase.
La pacienții diabetici non-alcoolici, prevalența neuropatiei periferice simptomatice crește odată cu durata bolii. În schimb, la pacienții cu istoric de consum cronic de alcool, prevalența neuropatiei diabetice este mai mare, mai ales ȋn primii ani de la diagnosticul de diabet zaharat.
Referințe
- https://www.medscape.com/viewarticle/961225
- https://rjdnmd.org/index.php/RJDNMD/article/view/309
