Consumul excesiv de alcool și creierul NU au ”o relație sănătoasă”!
Alcoolul interferă cu căile de comunicare ale creierului și poate afecta modul ȋn care arată și funcționează. Alcoolul ”ȋngreunează” treaba zonelor din creier care controlează echilibrul, memoria, vorbirea și judecata. Consumul excesiv de alcool pe termen lung provoacă modificări ale neuronilor (reducerea dimensiunii lor). Alcoolul ”nu ucide” neuronii, ci provoacă alte modificări, ca de exemplu, distruge capetele neuronilor. Acei neuroni sunt incapbili să mai transmită semnalele nervoase.
- Persoanele care beau mult, au modificări ale structurii și dimensiunii creierului, care sunt asociate cu deficiențele cognitive;
- Conform unor cercetări recente, chiar și consumul moderat de alcool a fost asociat cu reduceri ale volumului total al creierului;
Dacă ar fi să comparăm modificările care apar ȋn ”creier” după consumul de alcool cu cele aferente ȋmbătrȃnirii vom constata că: fiecare pahar ȋn plus consumat pe zi s-a reflectat ȋntr-un efect mai mare de ȋmbătrȃnire al creierului (ex. difența ȋntre 0 și minim 4 pahare de vin pe zi este echivalentă cu 10 ani de ȋmbătrȃnire).
Consumul excesiv de alcool este legat de potențialele probleme de sănătate, de la afectarea ficatului pȃnă la risc crescut de a dezvolta o formă de cancer.
Cercetătorii au remarcat că există diferențe ȋntre creierul unei persoane, care nu a consumat niciodată alcool și cel al unei persoane care a băut doar 1-2 unități pe zi (recomandările alimentației sănătoase). Doar trecerea de la o unitate de alcool la doua determină schimbări ȋn creier similare cu doi ani de ȋmbătrȃnire.
Există o asociere negativă ȋntre consumul de alcool și volumul creierului. Adică, pe măsură ce consumul de alcool crește, volumul creierului scade.
Creierul ȋn curs de dezvoltare (copii și adolescenți) este mai vulnerabil la consumul de alcool decȃt creierul unui adult. De aceea, consumul abuziv de alcool ȋn adolescență și chiar ȋn perioada de adult tȃnăr, poate modifica traiectoria dezvoltării creierului (schimbări ȋn structura și funcția creierului).
Cu toții am auzit că ” un individ nu-și mai amintește ce a făcut cȃt a fost beat”. Aceste lacune de memorie apar atunci cȃnd o persoană bea suficient pentru a bloca temporar transferul amintirilor de la stocarea pe termen scurt la stocarea pe termen lung (consolidarea memoriei). Continuarea consumului de alcool, chiar dacă sunt semne clare de deficiențe, poate duce la ”supradozaj de alcool” ( ȋn sȃnge, există atȃt de mult alcool, ȋncȃt zonele din creier care controlează funcțiile de bază, de susținere a vieții ȋncep să nu mai fie active). Prea mult alcool ȋntr-o perioadă scurtă de timp, poate ȋncetini respirația și ritmul cardiac. Supradozajul de alcool poate conduce la leziuni permanente ale creierului și, chiar, la moarte.
Referințe
sciencedaily.com/releases/2022/03/220304090349.htm
medscape.com/viewarticle/970355
niaaa.nih.gov/alcohols-effects-health/alcohol-and-brain-overview
