DA, un comportament alimentar atipic poate fi un semn că acel copil ar trebui să fie testat pentru autism.
În urma cercetărilor, s-a concluzionat că un comportament alimentar atipic a fost prezent la 70% dintre copiii cu autism (cam de 15 ori mai frecvent decȃt ȋn rȃndul copiilor neurotropici – selectivitatea alimentară este mai des ȋntȃlnită și mai severă ȋn rȃndul copiilor cu autism).
Ce ȋnseamnă comportament alimentar atipic?
- preferințe alimentare sever limitate;
- hipersensibilitate la textura sau temperatura alimentelor;
- mestecarea alimentelor și ”depozitarea” ȋn gură, fără a le ȋnghiți.
! Cu cȃt autismul este diagnosticat mai devreme, cu atȃt copilul poate ȋncepe mai rapid tratamentul cu un analist comportamental. Terapia aplicată ȋn anii preșcolari are cea mai mare eficiență.
Majoritatea copiilor, fără nevoi speciale, vor adăuga ȋncet alimente ȋn dietă ȋn cursul dezvoltării, ȋn timp ce, copiii cu autism, la care nu s-a intervenit ȋn nici un fel, rămȃn ”mȃncători selectivi”(există cazuri ȋn care copiii sunt ȋncă hrăniți cu biberonul, pentru că nu pot depăși acest stadiu sau consumă doar hrană pentru bebeluși, pentru că refuză să ȋncerce alte texturi).
Copiii cu autism au o dietă ”limitată/restrȃnsă/ȋngustă”, constȃnd ȋn principal ȋn făinoase. Aceși copii, deoarece au hipersensibilități senzoriale și nu le plac schimbările, s-ar putea să nu vrea să ȋncerce alimente noi și vor fi sensibili la anumite texturi (mănȃncă alimente de o anumită culoare, formă, marcă sau cu un anumit ambalaj).
Comportamentele alimentare neobișnuite sunt regula și nu excepția pentru copii cu autism!
Ele apar și ȋn alte cazuri (ADHD, alte tulburări sau chiar copii sănătoși). Cȃnd este evaluat un copil cu un anumit comportament alimentar atipic, ne punem ȋntrebarea dacă nu poate avea și diagnostic de autism! În multe cazuri, se stabilește ȋn cele din urmă și acest diagnostic.
Într-adevăr, anumite comportamente alimentare, cum ar fi refuzul anumitor alimente, este des ȋntȃlnit ȋn cazul copiilor, dar apar mai frecvent ȋn cazul celor, care prezintă o tulburare de spectru autist (apare la 51%-89% dintre copii). Chiar dacă acești copii au multe ”restricții” alimentare, deoarece au un comportament alimentar selectiv, dieta familiei influențează copilul: cu cȃt dieta familiei va fi mai restrictivă, cu atȃt și comportamentul alimentar al copilului cu autism va fi mai restrictiv. Selectivitatea alimentară este parte a manifestărilor din autism și este inclusă ȋn protocolul de diagnostic.
De ce trebuie diagnosticat de la o vȃrstă fragedă autismul?
Deoarece, tiparele și preferințele alimentare din copilăria timpurie se mențin și la vȃrsta adultă. De exemplu, o anumită restricție alimentară pe care ”și-o impune” un sugar și care nu este așa importantă ȋn viziunea părinților, se poate transforma ȋntr-o dietă de calitate inferioară ȋn jurul vȃrstei de 6 ani.
Referințe
sciencedaily.com/releases/2019/07/190709141255.htm
ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8234602
